Umbre

Petale de-ntuneric împrăştie zarea
şi printre ele gânduri răvăşite
s-ascund, când vine înserarea,
în aşteptarea viselor împlinite.

Voaluri sidefii s-aştern uşor
peste privirea care caută lumina,
umbre se strecoară-ncetişor
pitindu-se de razele de lună plină.

Şi când întunericul tăcut cuprinde
zările pierdute pe a timpului aripă ,
umbrele-şi încep zborul care desprinde
realitatea de fantasmele ce se-nfiripă.

Umbre cu ciudate-nfatişări şi forme
plutesc între lumină şi-ntuneric,
parc-ar fi monştrii uitaţi de lume
sculaţi dintr-un tărâm de vis feereic.

Dar cand zorii deschid pleoape de lumina
umbrele se pierd in faramele de ceata,
iar zarea freamata de soare plina
si vesela in fiecare dimineata.