M-am pierdut
printre iluzii şi vise,
pornisem un urcuş
spre zările deschise,
unde norii au ascuns
gânduri de realitate ucise.
Vântul hain
a spulberat orice culoare
ş-acum rătăcesc
în căutarea clipei de soare,
care să trezească
visele din uitare.
M-am pierdut
printre picături de iubire
şi n-am simţit
ploaia care cădea-n neştire,
învăluind
clipele cu-n văl de mistere.
Exist .Fiecare suntem unici ,totul e ca trecerea noastra prin aceasta lume sa nu provoace dureri ,suferinte ,remuscari. Am o varsta ,o jumatate de secol de cand incerc sa trec printre greutati si probleme ,dar am satisfactia ca nu au trecut acesti ani degeaba ,ca nu am facut niciodata nimanui rau si ca dupa puterile mele am adus un zambet pe fata si in sufletul celor care m-au cunoscut.
joi, 24 martie 2011
miercuri, 23 martie 2011
Amintiri
Mi-am oglindit visul în ochii tăi,
verzi ca depărtarea,
şi dintr-odată amintiri
au năvălit în suflet.
Un izvor de lacrimi
a slobozit picături de durere
una câte una, sfărâmând uitarea...
Amintirile nu mor.
verzi ca depărtarea,
şi dintr-odată amintiri
au năvălit în suflet.
Un izvor de lacrimi
a slobozit picături de durere
una câte una, sfărâmând uitarea...
Amintirile nu mor.
duminică, 13 martie 2011
Linişte
E linişte,
sub frunzele de ger uscate
ies gângănii amorţite
şi-şi întind la soare
speranţe, vlăguite de ninsoare
În linişte,
clipele-şi trec mirarea,
chinuindu-se cu-ntrebarea,
cum de sunt de timp risipite
oare chiar nu-s de loc iubite?
De linişte
e cuprins şi sufletul meu
gândurile-s risipite şi-i greu
din sunete de vise răsfirate
s-aduni cuvintele uitate.
E linişte?
Agitaţia-i de aer purtată
mugurii-şi deschid ochi de verdeaţă,
din pământul aburind, fire de iarbă
scot zeci de degetele aşezate-n salbă.
În linişte,
înserarea închide ochii zării
stăpânire pe depărtare au pus norii.
şi ascunse de noaptea întunecoasă
cuvintele dorm în atmosferă ceţoasă ...
sub frunzele de ger uscate
ies gângănii amorţite
şi-şi întind la soare
speranţe, vlăguite de ninsoare
În linişte,
clipele-şi trec mirarea,
chinuindu-se cu-ntrebarea,
cum de sunt de timp risipite
oare chiar nu-s de loc iubite?
De linişte
e cuprins şi sufletul meu
gândurile-s risipite şi-i greu
din sunete de vise răsfirate
s-aduni cuvintele uitate.
E linişte?
Agitaţia-i de aer purtată
mugurii-şi deschid ochi de verdeaţă,
din pământul aburind, fire de iarbă
scot zeci de degetele aşezate-n salbă.
În linişte,
înserarea închide ochii zării
stăpânire pe depărtare au pus norii.
şi ascunse de noaptea întunecoasă
cuvintele dorm în atmosferă ceţoasă ...
sâmbătă, 12 martie 2011
Se scutură pământul...
Se scutură pământul, se scutură de noi
obosit d-atâta trudă , de praf şi de gunoi...
şi ape vin să spele, răutăti, durere
pe toate învăluindu-le-n mistere.
Se scutură pământul cu furie de zeu
mâniat , acolo-n ceruri este Dumnezeu,
poruncile sfinte sunt de mult uitate,
iar legile creştine-s mereu încălcate.
Se scutură din adâncimi pământul
iar zările privesc înlăcrimate vântul
care sueră printre ruinele împrăştiate
peste tot ,şi mirosind a moarte...
obosit d-atâta trudă , de praf şi de gunoi...
şi ape vin să spele, răutăti, durere
pe toate învăluindu-le-n mistere.
Se scutură pământul cu furie de zeu
mâniat , acolo-n ceruri este Dumnezeu,
poruncile sfinte sunt de mult uitate,
iar legile creştine-s mereu încălcate.
Se scutură din adâncimi pământul
iar zările privesc înlăcrimate vântul
care sueră printre ruinele împrăştiate
peste tot ,şi mirosind a moarte...
joi, 10 martie 2011
sâmbătă, 5 martie 2011
Gânduri
Port pe umeri mii de vise acoperite de a timpului ninsori, pe tâmple-mi stau făclii aprinse iar sufletul freamată cu primii zori. Din inimă pornesc spre zarea largă vibraţii purtătoare de iubire , ochii privesc spre lumea-ntreagă în căutarea unui strop de fericire. Pe buze cuvintele stau adunate învălmăşite de-a gândurilor zbor, aşteaptă doar un semn şi pornesc toate spre nesfârşita ţara a cuvintelor. Tălpile îmi ard când ating pământul în lungul drum de destin înfiripat, iar în mâini strâng cu putere jurământul de a înfăptui visul meu înaripat. | ||
(2395 caractere disponibile) |
vineri, 4 martie 2011
Speranţe pentru primăvară
Răvăşite gânduri, adună înserarea
norii ghemuiţi cern ilizii printre vise,
cu picuri de speranţă -mbracă noaptea zarea
când adorm printre cuvintele nescrise.
Dimineaţa deschide pleoape de lumină
şi înveseleşte cu-n zâmbet toată zarea,
doar şoaptele tac şi-i linişte deplină
primăvara poate ne aude chemarea.
Speranţe risipite de vântul răcoros
se sting încet printre fulgii de zăpadă,
mărţişorul împarte doar polei pe jos
şi promoroacă groasă pe muguri,drept ofrandă.
norii ghemuiţi cern ilizii printre vise,
cu picuri de speranţă -mbracă noaptea zarea
când adorm printre cuvintele nescrise.
Dimineaţa deschide pleoape de lumină
şi înveseleşte cu-n zâmbet toată zarea,
doar şoaptele tac şi-i linişte deplină
primăvara poate ne aude chemarea.
Speranţe risipite de vântul răcoros
se sting încet printre fulgii de zăpadă,
mărţişorul împarte doar polei pe jos
şi promoroacă groasă pe muguri,drept ofrandă.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)