Se scutură pământul...

Se scutură pământul, se scutură de noi
obosit d-atâta trudă , de praf şi de gunoi...
şi ape vin să spele, răutăti, durere
pe toate învăluindu-le-n mistere.


Se scutură pământul cu furie de zeu
mâniat , acolo-n ceruri este Dumnezeu,
poruncile sfinte sunt de mult uitate,
iar legile creştine-s mereu încălcate.

Se scutură din adâncimi pământul
iar zările privesc înlăcrimate vântul
care sueră printre ruinele împrăştiate
peste tot ,şi mirosind a moarte...