Parcul, acoperit de nea
e singur acum și plânge ,
copii facem un prieten
tristețea să-i alunge?
Din zăpadă adunată
înălțam corpul dolofan,
facem capul ca o minge
ș-un fular din celofan...
Ochii sunt din nasturi negrii
nasul e un morcav mare,
pe cap punem o căciulă
și o gură zâmbitoare.
Omul nostru din zăpadă
de urât să-i țină seara
și să stea în parc cuminte
până vine primăvara.
...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu