Înfăşurată-n cuvinte
ascund goliciunea clipei,
timpul se furişează cuminte
sorbind fantezia ursitei
şi din falduri de silabe pocite
răsar iluzii închinate ispitei...
Literele s-ascund speriate,
nu vor s-audă melodia
pe care cuvinte-ntortochiate
o fredonează risipind ideia,
că pentru trădarea din cuvinte
ele, literele poartă toată vina...
Tăcerea cuprinde pentr-o clipă totul
nici o silabă nu mai are tăria
să se avânte înfruntând potopul.
rămâne singură curajoasă, hârtia
care poartă cu fală înscrisul,
cuvântul scris duce măreţia...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu